Termosemineu vs termosemineu
Principalele caracteristici care trebuie analizate la un termosemineu, pentru a intelege diferenta de valoare dintre diferite modele si a ne seta corect asteptarile.
1. Siguranta aparatului termic.
Este asigurata de :
Serpentina de racire conectata la apa din retea,
Automatizarea admisiei de aer necesar arderii
in cazul in care temperatura agentului termic depaseste 95 grd C, datorita unui puffer subdimensionat, unei pene de curent, sau defectiuni in instalatia termica,
2. Clasa de presiune maxima admisa
In functie de calitatea si grosimea materialelor din care este confectionat, focarul se poate regasi in urmatoarele clase:
a. 0,5 bari (cu vas de expansiune deschis)
b. 1,5 bari
c. 2- 2,5 bari
d. 3 bari
Daca instalatia termica este calculata la 3 bari, este nevoie de un schimbator de caldura, pentru focarele care au limita maxima inferioara.
3. Tehnologia schimbatorului de caldura.
a. cu pereti dubli (Water Jacket) – tehnologie simpla , cu un pret de cost redus, dar pastrand o temperatura limitata in focar, datorata peretilor reci ai camerei de ardere, care incurajeaza depunerile de funingine.
b. cu samota la interior si schimbatorul de caldura amplasat deasupra, tehnologie complexa si scumpa, dar mai eficienta si curata , datorata temperaturilor inalte obtinute in camera de ardere.
4. Randamentul termic .
Reprezinta eficienta cu care se transforma in urma arderii 1 kg de lemn in 3 – 4 kw putere calorica.
Acesta poate fi cuprins intre 70% si 90%
5. Consumul de lemn / ora
o variabila care tine de multi factori, dar care ne poate face o idee despre conditiile de exploatare ale focarului.
de ex: pentru a obtine 24 kw in apa , cu un focar mediu al carui raport apa / aer este de 50 / 50, este necesar sa alimentam cu cca 14 de kg de lemn uscat .
Aceasta inseamna cam doua galeti (cosuri), care se pot arde in cca 1-2 ore.
Necesarul termic al casei, temperatura exterioara, tipul instalatiei.. vor determina numarul de alimentari necesare pe zi.
6. Raportul aer / apa
Reprezinta procentul in care puterea calorica rezultata, se repartizeza catre:
a. radiatia geamului
b. radiatia corpului
c. agentul termic din schimbatorul de caldura
consideram un raport foarte bun > 60% -70% orientat catre “apa”
7. Volumul camerei de ardere.
Acest parametru va asigura distanta dintre doua alimentari si implicit puterea calorica generata de termosemineu.
8. Spectacolul focului.
Face parte din ratiunea de a opta pentru un termosemineu, in detrimentul unui cazan de lemne.
a. Acest parametru este intr-o balanta perfecta cu eficienta termosemineului. Cu cat va avea geamul mai mare (respectiv radiatia geamului) cu atat eficienta energiei cedata catre apa va fi mai mica, coborand pana la valori < 40 % energie orientata catre “apa”.
b. Afumarea geamului (adevaratul pericol estetic al termosemineului), depinde exclusiv de temperatura din focar. De la temperaturi mai mari 500 C interiorul focarului va ramane curat
9. Controlul arderii.
Este strans legat de admisia aerului de ardere in focar. Modularea sectiunii stutului de admisie, modifica cantitatea de aer care participa la ardere si implicit flacara.
Pentru un control mai fin se recomanda o clapeta suplimentara de laminare a gazelor arse.
10. Calitatea gazelor arse.
Cu cat temperatura din camera de ardere este mai inalta, cu atat arderea este mai completa, iar rezidurile rezultate sunt mai mici.
Daca exista un echilibru intre focar / cosul de fum si lemnul folosit, dupa amorsarea sistemului de evacuare, gazele rezultate (fumul) sunt minimale si transparente, adica nu se vad cu ochiul liber (al vecinului)
11. Automatizare
Functionarea termosemineului trece prin mai multe faze disticte in care necesarul de aer este diferit.
a. aprindere. max
b. palier de functionare min
c. alimentare max
d. palier de functionare min
e. stingere max
f. finalizare min
Pentru a putea obtine o proprtie ideala intre faza tehnologica, cantitatea de lemne, temperatura dorita in camera, procesul de mai sus cu toate fazele intermediare se poate automatiza, cu conditia ca focarul sa permita acest lucru.
12. Durata de viata.
Tine de calitatea materialelor implicate in fabricarea focarului, dar si de calitatea lemnelor , durata si intensitatea arderii
Producatorii opteaza pentru garantii cuprinse intre 2 si 10 ani, dar exista focare care isi pastreaza valoarea in timp.